Beneficii terapeutice
Apreciat inca din Antichitate pentru valoarea sa terapeutica alunul este cunoscut astazi ca planta medicinala datorita calitatilor sale energetice, tonifiante, nutritive si digestive.
Se gaseste in padurile mixte din toata Europa, Asia Mica si Caucaz, iar in tara noastra creste spontan in paduri, dar se cultiva si in gradini.
Datorita continutului bogat in vitamine si minerale, alunele de padure au o valoare calorica si energetica mare, foarte apropiata de cea a carnii, dar sunt mai digerabile si au o toxicitate mult mai mica spre deosebire de aceasta. Sunt o sursa importanta de aminoacizi, stimuleaza cresterea copiilor si sunt un excelent tonifiant al sistemului nervos.
Specialistii le recomanda pentru neurastenie, stari stresante si depresie. Persoanele care consuma alune nu fac nevroze avansate, deoarece se asigura concentratia de potasiu necesara pentru odihnirea creierului si activeaza neuronii scoartei cerebrale si centrii implicati in relaxarea psihica.
Importanta. Alunul este o planta pomicola importanta in primul rand datorita valorii alimentare a fructelor sale. Alunele alaturi de nuci si migdale contin cantitati mari de proteine si grasimi. Continutul de substante proteice (12-28%), de glucide (12-22%), de saruri minerale (2-3,05%) plaseaza alunele inaintea nucilor, iar cel de grasimi (52-69%) este mai mare decat al migdalelor (G.Mihaiescu, 1989).
Alunele, comparativ cu celelalte nucifere, contin, de asemenea, saruri de potasiu, fosfor, magneziu, calciu cu rol esential in metabolismul uman.
Calciul impreuna cu fosforul ajuta la formarea si mentinerea in buna stare a oaselor si dintilor.
Potasiul intervine in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului fiind component al unor sisteme tampon. Impreuna cu aminoacizii fosforici, potasiul intervine in alimentarea creierului cu oxigen.
Magneziul si manganul actioneaza diverse enzime, participand la metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor si protidelor, ajuta la asimilarea vitaminelor C, E si a celor din complexul B.
Alunele sunt mai bogate in vitaminele B1 si B2 decat nucile, ele mai contin vitaminele B5, E si PP, acid pantotenic, acid folic s.a.
In plus, alunele vindeca anemia si ajuta persoanele aflate in convalescenta, contribuie la intarirea capacitatii de concentrare si sunt foarte bune in alimentatia sportivilor sau a persoanelor care depun constant efort fizic.
Fructele alunului de padure au si efect depurativ, antiparazitar si emolient. Pentru eliminarea viermilor intestinali este indicat uleiul de alune, obtinut prin presare la rece, din care se ia cate o lingurita dimineata si seara timp de 15 zile. In aceeasi doza este foarte util si pentru scaderea tensiunii si tratamentul infectiilor respiratorii. Este recomandat pentru diabet si pietre la rinichi, boli pulmonare, afectiuni ale ficatului, tulburari de menopauza si ale ciclului menstrual, precum si pentru impotenta si hemoroizi.
Prin continutul lor bogat in vitamine si minerale, alunele mentin sanatatea sistemului cardiovascular, intaresc celulele vaselor coronariene si miocardice, scad riscul de infarct, stimuleaza inmultirea celulelor sanatoase si regleaza nivelul colesterolului. Totodata au actiune antivirala, anticanceroasa, stimuleaza activitatea ganglionilor limfatici si favorizeaza productia de interferon a celulelor imunitare.
In acest sens, specialistii considera ca la un consumator de alune leucocitele producatoare de interferon isi intensifica activitatea de aproape 25 de ori, iar cancerul aflat in faza incipienta poate remite.
Funzele alunului sunt utilizate in scop medicinal. Acestea au proprietati vasoconstrictoare, astringente, antihemoragice, antiinflamatoare, cicatrizante si dezinfectante.
Sunt tonifiante venoase, utile pentru tratamentul varicelor si al umflaturilor picioarelor, mai ales sub forma de infuzie, ce se prepara din 20 g frunze uscate la un litru de apa clocotita. Se lasa la macerat opt ore, se strecoara si se beau doua ceaiuri reci pe zi. Tot pentru afectiuni circulare se pot folosi spalaturi locale si comprese cu un decoct obtinut din 25 g frunze si un litru de apa rece, ce se fierb 20 de minute la foc domol si apoi se strecoara.
