Alunul creste de regula sub forma de tufe, cu tulpini drepte, putin ramificate, ce ating o inaltime de 5 – 6 m. El creste rar ca arbore cand insa poate atinge 10 m inaltime.
Un arbust poate atinge varsta de 80 - 100 de ani. Mugurii sunt acoperti cu peri fini, ei fiind numiti popular matisori. Frunzele sunt zimtate pe margine, au o forma rotunjita fiind ascutite la varf. Fata dorsala a frunzei este acoperit de peri, iar pe fata ventrala se pot vedea nervurile. Lemnul alunului de culoare alb rosiatica, este un lemn de esenta relativ tare, dar putin rezistent. Scoarta de culoare galbui cenusie pe ramurile tinere este neteda, iar pe cele mai batrane au striuri longitudinale. Florile alunului sunt separate cele femininine de cele masculine, ei fiind numiti popular matisori.
Alunele, fructele sunt acoperite de coaja tare, care contine un miez bogat in vitaminele A, B, C si E, ca si in calciu, fier, fosfor si potasiu.
In flora spontana este raspindit aproape in toata Europa, Asia Mica, regiunea Balcani, Iran, Caucaz, prin paduri de foioase si mixte.
El creste in padurile luminoase de stejar, la liziera padurilor, sau tufe pe marginea drumurilor agricole. Alunul este un arbust care traieste in luminisuri, sau zone putin umbrite, care sunt umede, fiind putin pretentios in ce priveste compozitia solului. Totusi nu creste bine pe soluri nisipoase sau acide.
Origine si arie de raspandire.
Alunul este originar din Asia Mica si bazinul Marii Negre, de unde s-a extins apoi in Peninsula Balcanica, Turcia, Grecia, Italia, Franta, Spania, America de Nord s.a.
Principalele tari cultivatoare sunt Turcia (120 mii tone); Italia, Japonia, Iran, SUA, Grecia, Franta etc.
In tara noastra alunul este prezent ca specie spontana in poienile si liziera padurilor de foioase din zona colinara si deluroasa a tarii.
Statiunile pomicole de alun sunt foarte restranse ca numar (Statiunea de Cercetare Pomicola Ramnicu - Valcea, Falticeni, stefanesti Arges) alunul fiind cultivat mai mult in gradini familiale.
De data recenta (2010) au inceput sa apara plantatii comerciale in judetele Timis, Sibiu, Alba, Mures si Cluj.
Caractere de recunoastere:
-planta: arbust de 4-5 m inaltime ;
-tulpina : ramificata de la baza ca o tufa, formand o coroana larga ;
-scoarta : neteda, cenusie-galbuie cu pete mari albicioase ;
-mugurii : ovali sau sferici, comprimati lateral, cu peri mari, glandulosi ;
-frunzele: latit-ovate cu virf brusc-acut si baza cordiforma, marginea neregulat dublu-serata, lungi de 6-13 cm, late de 5-9 cm; paroase pe ambele fete cand sunt tinere (la cele mature numai pe fata inferioara) si in special pe petiol;
-flori: unisexuate ; cele mascule in amenti, cate 2-4, cu o bractee si 2 bracteole concrescute; cele femeiesti cate 2 la subsuoara unei bractee, apar primavara inaintea infrunzirii.