Polenizarea este anemofila, majoritatea soiurilor de alun fiind autosterile, motiv pentru care se recomanda plantarea altor specii pentru polenizare sau polenizatorii specifici fiecarui soi. Inflorirea la alun are loc primavara devreme (februarie - martie) la o temperatura de cel putin 4°C. Polenul este transportat de vant pe distante de 10-20 m.

O planta de alun poate produce pana la 1 kg de amenti. Un ament are 130-280 de flori mascule, in anterele carora se pot gasi 5 milioane de graunciori de polen (G.Mihaiescu, 1989).

Fecundarea la alun este deosebita de cea a altor specii pomicole. Dupa polenizare si germinarea polenului tuburile polinice patrund in stil pana la nivelul sacului embrionar, unde stationeaza 2-3 luni (mai - iunie). In momentul polenizarii ovarul este alcatuit dintr-o masa de tesut nediferentiata (primordiu ovarian). Daca floarea femela a fost polenizata acest primordiu incepe lent sa se diferentieze in ovar. Abia la inceputul lunii mai se diferentiaza cele doua loje ale ovarului si ovulele, fecundarea realizandu-se in a 2-a jumatate a lunii mai. Din cele doua ovule numai unul este fecundat. Dupa fecundare ovarul intra intr-o dezvoltare rapida astfel incat dupa 3-4 saptamani de la fecundare fructele ating circa 90% din volumul lor.